În Republica Moldova, multe grădiniţe au fost închise din cauza numărului mic de copii de vârstă preşcolară

Acum 15 ani, din cauza scăderii bruşte a natalităţii, sute de grădiniţe din toată republica şi-au închis uşile. În unele localităţi rurale au continuat să activeze, în incintele şcolilor, doar grupele pregătitoare. Criza grădiniţelor a fost primul simptom al colapsului demografic care nici până în prezent nu a fost depăşit.

De-a lungul anilor, grădiniţa din satul Drăguşeni, raionul Străşeni, a activat pe muchie de cuţit, motivul fiind numărul scăzut de copii de vârstă preşcolară. Instituţia a rezistat totuşi până în toamna anului trecut, când părinţii, speriindu-se de gripa de tip nou, au decis să-şi ţină copilaşii acasă. Azi aceiaşi părinţi vor să-şi ducă din nou copiii la grădiniţă, dar nu o mai pot face. Responsabilii de la medicina preventivă i-au anunţat că localul nu mai corespunde unor condiţii sanitare obligatorii şi că autorizaţia de funcţionare va fi eliberată doar dacă vor fi înlăturate lacunele depistate. Mai mult, Consiliul raional a pus condiţia ca părinţii de la Drăguşeni să asigure frecvenţa unui număr suficient de micuţi.

Acum, în prag de primăvară, când iată că vor începe curând lucrările în câmp, problema devine una acută, deoarece părinţii sunt impuşi de situaţie să aleagă: ori să lase micuţii singuri acasă, ori să-i ia cu ei pe câmp. Unii îşi duc odraslele la grădiniţa din satul vecin, dar această alternativă presupune cheltuieli de transport. 
Conducerea instituţiei preşcolare de la Drăguşeni a început să înlăture una câte una lacunele depistate de către cei de la medicina preventivă. Au cumpărat măşti de unică folosinţă şi termometre, au instalat câteva lavoare. Primăria le-a promis o maşină de spălat. Şi cam aici s-au oprit lucrurile, nerezolvate rămânând câteva probleme care necesită investiţii mai mari: racordarea instituţiei la conducta de gaze, schimbarea geamurilor şi instalarea unui boiler. Din păcate, pentru toate acestea nu sunt bani şi nici nu se ştie dacă vor mai fi vreodată. 
E puţin probabil ca, în timpul apropiat, această grădiniţă să fie redeschisă. Un lucru e cert, cei 40 de copii de vârstă preşcolară vor hoinări în continuare pe uliţele satului, vor mânca pe apucate, în timp ce părinţii lor vor trage sapa pe dealurile din preajma Drăguşenilor.

„Restabilirea fonului reproductiv, practic, este imposibilă”

„În condiţiile în care natalitatea a scăzut brusc, închiderea grădiniţei devine o problemă specifică nu doar satului Drăguşeni, ci şi întregii republici. Primele semne de declin demografic s-au înregistrat încă în 1994 şi deocamdată nu s-a observat o ameliorare a situaţiei. În anii ’90, în R. Moldova se năşteau anual peste 70 de mii de copii. Însă natalitatea s-a redus brusc, ajungând în anul 1994 la doar 40 de mii de copii născuţi. Până la ora actuală nu s-au observat schimbări esenţiale pe segmentul natalităţii. De exemplu, în anii ’90 populaţia tânără alcătuia circa 20%, astăzi ea nu depăşeşte 16%. Astfel, începând cu anul 2011, se va înregistra o scădere drastică a populaţiei apte de muncă şi o creştere semnificativă a numărului pensionarilor”, constată Constantin Matei, şeful Catedrei de geografie şi economia mediului, doctor habilitat, profesor universitar la ASEM.

Şi din punct de vedere economic, aceasta este o problemă foarte gravă. „Dacă astăzi avem aproximativ 700 de mii de pensionari, către 2015 vom avea în jur de un milion. Noi sunăm alarma, ca statul să se pregătească, inclusiv financiar. Statele europene mai întâi au devenit bogate şi apoi au îmbătrânit. La noi e invers. R. Moldova a devenit bătrână fiind deja săracă. Experienţa statelor europene ne arată că restabilirea fonului reproductiv practic este imposibilă”, susţine Constantin Matei.

În 2009, în R. Moldova a fost elaborată Cartea verde a populaţiei. Acest document, care propune strategii şi metode de a depăşi criza demografică, va fi supus dezbaterilor publice şi urmează să devină un instrument de guvernare ce va sta la baza unei strategii naţionale. Există şi un proiect al Strategiei pentru securitate demografică, care se cere să fie aprobat anul curent. De materializarea unei asemenea strategii depinde situaţia demografică a ţării pe termen mediu şi lung. Responsabilă de situaţia în domeniul demografic din ţară este Comisia Naţională pentru Populaţie şi Dezvoltare pe lângă MMPSF.

Prognozele specialiştilor de la Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA) constată că peste 40 de ani populaţia R. Moldova va scădea cu 1 milion de persoane. În acelaşi timp, R. Moldova nu are un Centru Naţional de Demografie care s-ar ocupa de analiza proceselor demografice şi ar elabora prognoze în acest domeniu. Crearea unui asemenea centru se impune, deoarece politicile de populaţie (în domeniile medical, social, educaţie etc.) vor fi eficiente numai atunci când la elaborarea lor se va ţine cont de indicii demografici pe termen mediu şi lung. Criza din şcoli, dar şi din grădiniţe solicită o nouă atitudine.