Bine aţi venit Vizitator • Înregistrare • Autentificare • RSS
Luni, 24.9.2018, 10:16

Pictură cu acuarelă de I. G. Muntz, 1780

În cursul de mijloc al Nistrului este situat unul dintre cele mai pitorești orașe ale Moldovei – Soroca, atestat documentar la 12 iulie 1499 prin Costepârcălab de Soroca. Fiind situat la un vad al Nistrului, orașul a jucat un rol important pentru principatul Moldovei în Evul MediuBizantinii îl numeau Polihronia, comercianții din Genova Olihonia, iar în documente din anul 1499 orașul apare sub numele actual, Soroca. Ștefan cel Mare a construit aici o cetate, pentru a păzi vadul împotrivatătarilor.

Timp de secole Soroca a fost centrul administrativ-militar al ținutului cu același nume – Soroca. În perioada sec. XV – mij. sec. XVI la Soroca a existat o cetate din lemn și pământ. Cetatea a fost transformată în forma actuală de arhitecți din Ardeal în 1543 și 1546 pe timpul domniei lui Petru Rareș. Construcția are o formă perfect rotundă cu 5 turnuri, având o distanță identică unul de altul. De obicei locuiau numai soldații în citadelă, dar pe timp de ocupare se adăpostea și populația locală. Existența cetății a fost condiționată de crearea unei frontiere politice de-a lungul Nistrului, asigurarea unei vieți economice și comerciale protejată de invaziile străine. Sute de ani orașul Soroca a fost centru comercial, meșteșugăresc și agricol al Principatului Moldova.

Zemstva judeţul (ţinutului) Soroca în perioada Imperiului Rus

În 1812 cetatea și orașul au trecut în stăpânirea imperiului Rus, și pe lângă populația băștinașă de Moldoveni s-au stabilit aici și numeroși ruși,ucraineni și evrei. Populația rusească, ucraineană și evreiască a continuat să crească și după unirea primei Republici moldovenești (1917-1918) cuRomânia, din pricina afluxului de refugiați care fugeau de dincolo de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de marele Holodomor sau de prigoanaNKVD-ului.

Cetatea Sorocii

La 1835 localității Soroca i se atribuie statut de oraș, iar la 1836 devine centru județean. În timpul reformelor din a doua jumătate a sec. XIX Soroca a beneficiat de o dezvoltare economico-socială, manifestată prin creșterea populației, dezvoltarea economiei locale, a instituțiilor de învățământ, medicale, administrative. O nouă înflorire orașul a cunoscut în perioada interbelică, când Soroca devine unul dintre cele mai vestite centre culturale din România.

În timpul celui de-Al doilea război mondial, orașul a suferit distrugeri și deportări de populație, sovieticii deportând întâi (1940-1941) pe moldovenii băștinași care lucraseră pentru statul român (funcționari, juriști, profesori...), pe popi și pe refugiați, românii și germanii deportând apoi (1941-1944) pe evrei și pe toți cetățenii bănuiți că ar susține sistemul sovietic. Deportările spre Kazahstan și Siberia au fost reluate între 1945 și 1954[1].

Începând cu 1988, orașul Soroca trece printr-o criză acută, ce s-a reflectat asupra întregii vieți economico-sociale. Odată cu adoptarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova din 12.XI.1998, Soroca a obținut statut de municipiu și a devenit centru al județului Soroca.


Legendă

Există o legendă veche despre Barza albă a cetății Sorocăi, în care se spune că pe timpul unui îndelungat asediu de către Tătari, o barză albă ar fi adus struguri apărătorilor înfometați și însetați ai cetății, salvându-le astfel viața și dăruindu-le biruința.


Resurse naturale

Resursele funciare ale orașului constituie 1319 ha, inclusiv: spații verzi – 15 ha, drumuri și străzi – 113,6 ha; teren sub diferite construcții – 938,34 ha, alunecări de teren - 28,0 ha; alte terenuri – 251,76 ha. La intrarea în oraș dinspre Chișinău se află rezervația naturală „Peștera lui Bechir”.

Resursele acvatice disponibile pentru folosință sunt: sursa subterană ce include 10 fântâni arteziene cu capacitatea de 9,6 mii m3/zi; sursa de suprafață cu priza de apă din râul Nistru a apeductului Soroca-Bălți cu capacitatea de 90 mii m3/zi. Pe teritoriul orașului Soroca este amplasată fântâna arteziană de apă minerală curativă nr. 2-R, cu o adâncime de 150 m și debitul 148 m3/diurn. În oraș sursa principală de suprafață de aprovizionare cu apă este râul Nistru, cursul căruia mărginește orașul pe o lungime circa de 17 km. În hotarele administrative ale orașului fondul forestier constituie 15 ha: parcuri - 50 % din suprafața totală, scuare – 20%, zona de agrement – 30%. În anii 2000-2001 suprafața spațiilor verzi s-a extins cu 2,5 ha, s-a construit parcul ce poartă numele lui Ion și Doinei Aldea-Teodorovici, de lângă Palatul de Cultură.


Economie

Pe teritoriul orașului activează peste 2.000 agenți economici, cea mai mare pondere ca număr o constituie întreprinderile individuale și deținătorii de patentă. Sectorul industrial al orașului este reprezentat de 20 agenți economici mari. Principalele întreprinderi industriale sunt concentrate în industria ușoară, de prelucrare și constructoare de mașini. În industria alimentară pot fi evidențiate domeniile de prelucrare a fructelor și legumelor, laptelui, produselor din carne și a tutunului. Sectorul industrial deține circa 15% din beneficiul total al economiei orașului și asigură o pondere considerabilă în veniturile bugetare. „Dana” S.A. este o fabrică de confecții, din volumul total de producere mai puțin de 30% se realizează pe teritoriul republicii, restul este exportat în SUA, Canada, Marea Britanie, România, Italia și Germania. „Noul Stil” S.A. este o întreprindere de tricotaje. Capacitatea de producție este de 1300 mii unități tricotate, 250 mii unități din stofă. „Fabrica de brânzeturi” S.A. este specializată în producerea brânzeturilor cu cheag tare și a untului, având o capacitate de prelucrare a 100 tone de lapte pe zi, care este colectat din tot nordul republicii unde sunt instalate 28 de frigidere. „Alfa-Nistru” S.A. produce sucuri și conserve din legume și fructe. Un loc deosebit îl ocupă producerea sucului concentrat și în tetrapac. Întreprinderea prelucrează circa 100 mii tone de materie primă pe an. Peste 80% din producție este exportată în Federația Rusă, precum și în alte state ca Belarus, Germania, Austria, Canada, etc. Cifra de afacere este de 66 mln. lei și s-a majorat față de anul 2000 cu 30%. Peste 60% din angajații întreprinderii au studii superioare.

Domeniul prestări servicii în orașul Soroca este reprezentat prin 1348 întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv după forma juridică de organizare: societăți cu răspundere limitată – 358, dintre care prezintă dări de seamă 172, întreprinderi individuale – 990, prezintă dări de seamă 214. Concomitent mai activează în bază de patent 540 persoane,. Industria turistică a orașului este reprezentată prin: locuri pitorești din lunca Nistrului, 400 monumente istorice vechi de valoare națională din oraș și din raion, amplasarea geografică a orașului Soroca oferă posibilități de antrenament pentru sportivi și de organizare a competițiilor sportive (deltaplanerism, canotaj). În oraș activează un singur pansionat turistic, capacitatea lui fiind de 250 locuri, și 2 hoteluri cu o capacitate de 50 locuri. La momentul actual funcționează 6 filiale ale băncilor comerciale pe acțiuni: „Moldova Agroindbank”, „Banca Socială”, „Banca de Economii”, „Moldindconbank”, „Victoriabank” și „Petrolbank”. La sfârșitul anului 2001 în oraș a fost deschisă reprezentanța companiei financiare internaționale „Micro Entreprise Credit (MEC)”, specializată în creditarea businessului mic. Servicii de asigurare a riscurilor apărute în procesul activității agenților economici sunt acordate de către societățile de asigurări „QBE ASITO” și „PROTECT IMPEX”.

În oraș activează 111 magazine, 2 restaurante, 40 cafenele-baruri, 6 benzinării, 13 farmacii și 5 piețe.


Infrastructura locală

Serviciile comunale sunt prestate de 5 întreprinderi. Aprovizionarea cu apă se efectuează în ultimii 2 ani preponderent din fântâni arteziene (86,2 %). Lungimea totală a rețelei de apeduct este de 61,3 km., a rețelei de canalizare de 53,4 km. Suprafața totală a locuințelor ce se află în bilanțul DGLC este de 230, 2 mii m2. Din anul 2001 au început lucrările de gazificare a orașului. Locuitorii orașului sunt asigurați cu servicii de telecomunicații calitative și diversificate, din anul 1997 până în anul 2002 numărul aparatelor telefonice a crescut de 1,75 ori, inclusiv pentru populație – de 1,9 ori, pentru ceilalți beneficiari – de 1,1 ori. În prezent la o mie de locuitori revin 221 aparate telefonice. În oraș sunt 266 străzi, 5 stradele și 4 fundacuri. Lungimea totală a străzilor asfaltate este de 72 km. Transportul urban este organizat pe 6 rute cu o lungime totală de 62 km. Unica sursă de transport de la și la Soroca este transportul auto.


Social

Populația orașului Soroca este de 39,1 mii locuitori. Populația economic activă constituie 25,5 mii oameni, adică 65 la sută față de populația totală. Ponderea cea mai mare o are populația ocupată în sfera comerțului și alimentației publice. Astfel din populația economic activă 29,5 % lucrează în sfera comerțului și alimentației publice, industriei-14,7%, iar 17,6% - în sfera neproductivă.

Componența etnică a populației, conform ultimului recensământ, se cifrează prin: moldoveni (români) – 68%, ucraineni – 15%, ruși – 12,3%, evrei – 1%, romi – 3%, alte naționalități – 0,7%. În oraș funcționează 10 instituții preșcolare, inclusiv una privată, cu un număr de 1040 copii, 2 gimnazii, 2 școli medii, 3 licee publice și unul privat, 2 școli serale. În oraș sunt 2 școli profesionale în care își fac studiile 403 studenți. Pe lângă aceasta în oraș activează trei colegii. Sistemul ocrotirii sănătății în oraș este asigurat de 296 medici și 422 personal medical mediu. La 1000 locuitori revin 7,6 medici și 10,8 asistenți medicali. Din cei 422 asistenți medicali 92 au categorie superioară, 90 – categoria I, 16 – categoria II. Potrivit reformei ocrotirii sănătății, în oraș a fost introdusă funcția medicilor de familie. În prezent activează 41 medici de familie, inclusiv 7 cu categorie superioară și 90 asistenți medicali, inclusiv 53 cu categorie superioară. Se dezvoltă serviciile medicale private. În prezent activează 13 farmacii particulare. Acest fapt dă posibilitatea acoperirii cu servicii farmaceutice a întregii populații din oraș. Servicii calitative oferă populației și cele 5 cabinete stomatologice. În oraș funcționează 20 terenuri de sport, de baschet și volei, 10 săli de sport, 1 stadion orășenesc cu 1500 locuri, 1 școală de sport.


Cultura orașului

În oraș activează 11 instituții de cultură, inclusiv Palatul județean de cultură, 7 biblioteci, 2 instituții de învățământ artistic cu un număr de 347 elevi, 1 muzeu, 1 Colegiu Republican de creație populară. În instituțiile de cultură sunt angajați 91 specialiști. Din ei cu studii superioare – 45, 29 – cu studii medii-speciale, 16 – cu studii medii.

În oraș activează 7 colective artistice de amatori cu un număr de 150 participanți. Formația de dans „Nistrenii” a participat la un număr impunător de festivaluri internaționale în România, Marea Britanie, Grecia, Ucraina, etc. În oraș din 1989 se organizează Festivalul „Fanfara argintie”, la care participă zeci de orchestre de fanfară. Sunt situate pe teritoriul orașului 63 de monumente istorico-culturale de valoare locală și națională. Fondul de carte al Bibliotecii județene îl constituie 205 079 exemplare.

Cel mai semnificativ monument istoric din oraș este desigur „Cetatea Soroca”, care împreună cu Muzeul de istorie și etnografie formează un ansamblu istoric și cultural unic în Moldova.


Finanțele publice locale

Bugetul orașului Soroca pentru anul 2002 a fost de 11.085 mii lei, dintre care veniturile proprii au constituit 3.510 mii lei, defalcările 4.297 mii lei, iar transferurile 3.278 mii lei. Ponderea veniturilor proprii și a defalcărilor în totalul veniturilor a fost de peste 70%, acest indicator indică un grad de industrializare ridicat a orașului în comparație cu alte localități urbane din republică.

Structura cheltuielilor orașului Soroca denotă un caracter urban al localității, spre deosebire de alte orașe ponderea cheltuielilor pentru învățământ sunt mai mici de 50%. Sau, altfel spus, orașul alocă resurse importante din bugetul local în menținerea infrastructurii urbane.